Frig de crăpau pietrele. Așa a fost în acea zi.M-am echipat cum am putut mai bine și am pornit singur pe vale în sus, hotărît să țin firul apei indiferent de obstacole. Acum, îmi vine să rîd copios, fiindcă puteam face o mie de alte lucruri mai utile decît să cartez o gîrlă oarecare. Atunci,… Citește în continuare Amintiri dintr-o expediție: Mățara
Wikipedia și geografia s-au certat! Au rupt aproape cu totul relațiile! Între ele trebuie să fie gîlceavă mare. Altfel, nu am putea explica de ce există un asemenea talmeș-balmeș în ceea ce privește referințele geografice de pe minunata enciclopedie liberă. Dacă nu le-ați observat pînă acum, vă propun să urmărim problema împreună. O pagină de… Citește în continuare George Enescu, Wikipedia și referințele geografice
La micuța Colecție Muzeală Colți, pe care lumea o cunoaște sub numele de Muzeul Chihlimbarului, vizitatorii sînt întîmpinați de un banner care cuprinde o cronologie a comunei Colți, cu text (nesemnat) în română și traducere în engleză. Ideea acestui banner nu e rea, însă textele mustesc de greșeli și vizitatorii pot fi derutați cu ușurință.… Citește în continuare Observații la cronologia comunei Colți
Toponimul Siriu se numără printre cele mai cunoscute nume de locuri buzoiene, dar și printre cele a căror utilizare este cu totul dezordonată și uneori confuză.Dintr-un document din anul 1562, aflăm că Siriu era numele unui munte („la munte la Siriu”), dar și al unei ape („pînă la Siriu, pe Siriu în sus”).Subiectul muntelui numit… Citește în continuare Din toponimia Munților Siriului (II)
Am făcut cunoștință cu Bîsca la începutul anilor ’90 și trebuie să mărturisesc că acest rîu mi-a rămas mereu drag. Pe atunci, însă, știam foarte puține despre el. De pildă, nu îmi era foarte clar de ce i se mai zicea și Bîsca Chiojdului. Mult mai tîrziu aveam să aflu că determinativul toponimic a apărut… Citește în continuare Toponimul Bîsca în fostul județ Buzău
Un articol din anul 2013, semnat de Alina Caliniuc, ne prezintă situația unui așa-zis „sat-fantomă”. În comuna Dîngeni din județul Botoșani se află o așezare care are locuitori, dar nu este recunoscută din punct de vedere administrativ. Așezarea se numește Gulioaia. În nesfîrșita documentare pentru RoHGIS, printre intrările rămase inițial nelocalizate, se afla și cătunul… Citește în continuare Unde nu-i lege, sunt și așezări
Datele istorico-geografice inițiale ale inițiativei RoHGIS, găzduite cu generozitate de geo-spatial.org, temporar offline, sunt acum disponibile pentru descărcare și pe acest blog, la secțiunea Date. Este vorba despre județele și plășile Regatului României, existente în luna ianuarie a anului 1930, realizate la scara 1:200 000. Inițiativa RoHGIS a avut un start promițător în anul 2016,… Citește în continuare Datele inițiale RoHGIS, disponibile pentru descărcare
Introducere Un punct de interes căutat astăzi de vizitatori în arealul vestigiilor rupestre din Masivul Ivănețu este, în mod surprinzător, un lac. Aproape toată lumea îl numește lacul Hînsarului, deși se află la oarece distanță spre est de scursura omonimă, fiind mai aproape de pîrîul Văcăriei (denumirea sa ar merita să facă subiectul unui studiu… Citește în continuare O vizită la lacul Hînsarului în 1964
Între 1966 și 1970 „au început lucrările primei autostrăzi din țara noastră, care se desfășoară pe ruta București – Pitești. Această magistrală rutieră este situată în afara localităților și este formată din două căi de circulație unidirecționale, separate printr-o zonă mediană verde. Mai sînt prevăzute încă două benzi laterale de staționare. Prima cale de circulație… Citește în continuare Autostrăzile României. Notițe din 1972
În continuarea poveștii cu județul Buzău, e timpul să vedem cum ar fi arătat județul Rîmnicu Sărat, dacă ar fi fost și el reînființat prin Legea nr. 2 din 1968. Vom păstra stilul de prezentare din Județele României Socialiste (Editura Politică, 1969), așa cum am făcut și la Buzău, pentru a obține un rezultat interesant:… Citește în continuare Legea nr. 2 / 1968 în județul Rîmnicu Sărat. Un exercițiu de imaginație
Am fost și voi rămîne întotdeauna un pasionat și un susținător al transportului în comun de suprafață din București. De la prima mea călătorie cu troleibuzul (un DAC) a trecut ceva vreme și s-au schimbat foarte multe lucruri. Printre acestea, regia de transport a (re)introdus autobuzele de noapte, iar suptiscălitul a început să colecționeze hărți,… Citește în continuare Liniile de noapte din București (2018)
În anul 2016, în frumoasa lună octombrie, a luat ființă mica inițiativă numită RoHGIS, adică Sistemul Informațional Istorico-Geografic al României – un depozit de date istorico-geografice în format vectorial, cu privire la teritoriile românești din secolele XIX-XX. Astăzi, la aproape un an și jumătate distanță, RoHGIS e încă un pitic ce își dorește să crească… Citește în continuare Unde sunt Comunele României?
În urmă cu șase ani am luat decizia să scot la lumină răspunsurile la Chestionarul lui Odobescu (1871) primite din județul Buzău. Precum însuși inițiatorul chestionarului după citirea primelor scrisori cu răspunsuri, am fost fermecat de stilul și conținutul unora din ele, și nu o dată mi s-a părut că aud și eu chemarea sirenelor.… Citește în continuare Odobescu revizitat
Nu de mult, am întâlnit în presă un articol interesant, care reia, sub află formă, problema județelor desființate în 1950 și care nu au mai apărut în 1968. În acest context, merită să ne îndreptăm puțin atenția asupra numelui județului Olt de astăzi. Ce procent din suprafața Romanaților se regăsește astăzi în Olt? Una destul… Citește în continuare Caruselul județelor (II)
Cu prilejul întâlnirii cu un toponim foarte expresiv din Munții Siriului, am atras atenția faptului că hărțile noastre conțin o sumedenie de greșeli, sau cel puțin inexactități, în ceea ce privește numele geografice. Să urmărim un exemplu. La vest de satul Răducești de pe valea Rîmnicului Sărat se află un deal parțial împădurit, pe care… Citește în continuare Un gând despre toponimele de pe hărți
„Student se cheamă cel care dorește să învețe. Studentul adevărat trebuie așadar să ajungă un cât de mic cercetător (treapta întâi în ierarhia muncii științifice: cercetător, erudit, savant). Trebuie, fiindcă se poate. În științele abstracte, e ceva mai greu să afli adevăruri noi; dar, în cele concrete, lucrul e destul de ușor; încercările de la… Citește în continuare Pentru Soveja
Trăim în epoca Google Earth și a inițiativelor precum „Mapping for Everyone”. Rețelele de socializare și blogurile au făcut ca interesul pentru metodele și cunoștințele geografice să crească considerabil. La un moment dat a fost la modă conceptul de neogeografie, de care a vorbit și colegul Marius Budileanu acum nu foarte mult timp. Deși poate… Citește în continuare Cartografie pentru mase – hărți etimologice
Dar nu orice joc, ci unul realizat în jurul anului 1870. Un joc de societate care are la bază o călătorie cu Union Pacific Railroad. Abia se deschisese calea ferată între est și vest, că deja apăruse și un joc despre aceasta. Conform specialiștilor în antichități, ediția prezentată aici este destul de rară – detaliile… Citește în continuare Toată lumea în vagoane! Un joc geografic și feroviar.
Studenții, masteranzii, doctoranzii, tinerii cercetători în general, au nevoie din ce în ce mai mult să citească articole științifice străine pentru a-și completa cunoștințele din domeniul de specializare. Majoritatea revistelor științifice mari sunt disponibile în România prin intermediul programului ANELIS. Astfel, aceste reviste pot fi accesate gratuit numai din bibliotecile universităților. Pentru Universitatea din București,… Citește în continuare Unde găsesc articole științifice gratuite?
Motivație Foarte des, sunt pus în situația de a căuta toponime dispărute, sau foarte puțin spre deloc cunoscute de mine. De multe ori, identificarea și localizarea acestora se constituie în sine într-o cercetare laborioasă. Alteori însă, răspunsul este simplu și căutarea nu necesită foarte mult timp. Îmi propun să ilustrez o modalitate la îndemâna oricui… Citește în continuare Căutarea toponimelor dispărute: un posibil demers
Acest anuar reprezintă de fapt o carte de adrese în două volume pentru organizații și afaceri din toată România. A fost publicat pentru prima dată în 1923 și intitulat ca „ediția „1923-24” și apoi retipărit ca ediții pentru 1924-25 și 1925-26, fără alte modificări în afara schimbării anilor de pe copertă și din titlu. Reprezintă… Citește în continuare Anuarul SOCEC al României Mari
concept M8 