Atunci și acum · Geografia de zi-cu-zi · România

Caruselul județelor (II)

Nu de mult, am întâlnit în presă un articol interesant, care reia, sub află formă, problema județelor desființate în 1950 și care nu au mai apărut în 1968.

În acest context, merită să ne îndreptăm puțin atenția asupra numelui județului Olt de astăzi. Ce procent din suprafața Romanaților se regăsește astăzi în Olt? Una destul de mare. De fapt, este atât de mare, încât, dacă numele din 1968 s-ar fi dat în funcție de cât de mult din vechile județe a fost cuprins în cele noi, atunci se cuvine ca grupul de inițiativă de la Caracal să afle că județul Olt ar fi trebuit botezat Romanați.

Cartograma următoare ne va lămuri care este situația și în restul țării.
Județele vechi se referă la cele intrate în vigoare prin reforma administrativă din 1929.

1

În multe situații, regimul a ignorat complet vechile toponime. Astfel, ne-am ales cu Vrancea în loc de Putna (și bucăți din altele), situație în care a fost ales un toponim pe care l-a purtat o fostă plasă (extins în mod nefericit și asupra unei părți din Muntenia). Nu departe, avem Galați în loc de Covurlui (și bucăți din altele), unde a fost preferat toponimul orașului de reședință. Aceeași situație o găsim și la Giurgiu, înființat mai târziu, dintr-un Vlașca ciunțit. Apoi, în centrul țării au apărut Covasna în loc de Trei Scaune și Harghita în loc de Ciuc (și o bună parte din Odorhei).

Cel mai apropiat caz de Olt-Romanați este Vaslui-Tutova. Împărțirea din 1968 a făcut ca în miezul Moldovei să nu se mai poată înțelege nimic din vechile unități administrative. Aici, s-a trasat un județ care, deși cuprindea mai mult din Tutova și Fălciu, a fost botezat (mai sonor) Vaslui.

Împărțirea actuală ascunde însă și alte desființări, pe care le putem descoperi văzând de unde provine a doua cea mai suprafață a fiecărui județ contemporan.

2

De ce a fost preferat Olt în loc de Romanați, deși suprafața celui din urmă era mai întinsă și oricum cea mai mare parte din Oltul de azi e de fapt Romanați? Răspunsul nu e greu și se află, probabil, în legătură cu dorința regimului ca noile județe să nu se mai oprească în tradiționalele ape de hotar ale Munteniei. Putna, pardon, Vrancea, a sorbit Milcovul și a intrat în Muntenia până în inima Râmnicului Sărat. Vâlcea a trecut, pentru prima dată, dincolo de Olt, smulgând o fâșie Argeșului, care s-a mulțumit să înghită cea mai mare parte din Muscel. Era de așteptat ca și între vechile Olt și Romanați să se întâmple ceva. A apărut un nou județ, care, aidoma proaspătului Vâlcea, a încălecat Oltul. Nu este de mirare atunci că i s-a ales numele care să-i pună cel mai bine în valoare această calitate, lucru pe care Romanați nu-l prea putea face.

Mai interesant însă decât toate acestea pare a fi altceva. Cum se face că am avut timp de mai multe secole un județ numit Olt, dar care să nu se afle în Oltenia?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s