Geografia de zi-cu-zi · Geografie istorică · România

Din geografia istorică a cartierului Titan (I)

Introducere

Despre cartierele capitalei s-a scris încă puțin. Iar aceasta doar pentru că s-a cercetat puțin, fapt recunoscut atât în mediul academic, cât și în cel online. Sigur, preferăm mai puțin și bine, decât mii de pagini de maculatură. Orașul București nu are niciun mare atlas dedicat și nici vreo carte adevărată de căpătâi. Din punct de vedere metodologic, a existat o rigurozitate redusă, fapt ce a dus la puține abordări complete și corecte. Cu alte cuvinte, cele mai multe lucrări au câte o hibă, sau mai multe. Aceea care prin statutul său ar trebui să fie numitorul comun al acestor abordări, dar totodată cea care, culmea, lipsește sau este greșit înțeleasă în marea majoritate a situațiilor, este știința geografică. Încă și mai bizar mi se par acele studii care fac uz de ea, dar nu o menționează nicăieri, considerând-o implicită, sau socotind-o drept total altceva.

Acesta este primul episod din, sper eu, o serie mai lungă de materiale dedicate geografiei istorice a cartierului Titan.

Intriga

Prin 1999 am pătruns pentru prima dată pe străzile aflate la sud de Postăvarului. Prima impresie nu a fost una prea plăcută. Blocurile foarte înalte și vegetația săracă mă făceau să nu fiu prea entuziasmat de noul spațiu și nici prea dornic să-l colind. Mi-a atras atunci atenția un singur lucru. Erau câteva străzi cu nume de ostași pe acolo, iar pe câteva din acestea, blocurile masive erau înlocuite de case mici și înghesuite. Un spațiu pe care l-am perceput rural îndată ce l-am văzut.

Timpul a trecut, cunoașterea spațiului bucureștean a avansat, însă curiozitatea fusese uitată. A revenit anul trecut, când au început treptat să mi se intensifice drumurile pe Bd. 1 Decembrie 1918.

Problema

În toponimia cartierului Titan, o categorie deosebită și puțin studiată de odonime o reprezintă străzile cu nume de ostași, fie ei soldați, locotenenți sau plutonieri. Aparent, repartiția lor spațială nu scoate în evidență nicio corelație sau legătură între acestea (figura 1).

soldati1m
figura 1.

Numele nu se referă la niciun ostaș din Primul sau Al Doilea Război Mondial cunoscut pe plan național sau regional, ceea ce demonstrează că importanța lor trebuie să fi fost una locală.

Mai mult, la o observare atentă a hărții, apar și câteva curiozități. Colonel Iosif Albu este strada care flanchează complexul comercial Auchan Titan la est, însă desemnează și o altă stradă situată la nord de piața 1 Decembrie 1918. După cum sugerează materialul cartografic, pare să fie vorba de fapt de aceeași stradă, fragmentată la un moment dat prin construcția unor blocuri.

Un caz similar este cel al Străzii Plutonier Petre Ionescu, situată la vest de Bd. 1 Decembrie 1918, dar care este totodată și numele unei alte străzi de la est de același bulevard. Este evident că cele două sunt fragmente dintr-o fostă stradă care în varianta inițială, era mai veche decât ansamblurile de blocuri socialiste.

O altă problemă, aparent dificilă, este explicarea oiconimului minor Piața Matei Ambrozie, unde deși există un complex comercial destul de recent, nu se află în nicio legătură cu alte odonime sau oiconime din apropiere.

soldati2m
figura 2.

Cele două observații ne duc la concluzia că trama stradală din acest spațiu, sau, cel puțin o parte din ea, datează dinainte de ridicarea marelui habitat urban Titan. La recercetarea hărții, completată de această dată cu densitatea punctelor, putem împărți spațiul studiat în trei secțiuni reprezentând arii de concentrare. Prima secțiune cuprinde străzile de la vest de Ilioara; a doua cuprinde străzile dintre Ilioara și extremitatea estică a orașului, iar a treia, mult mai restrânsă, cuprinde spațiul situat la nord de Parcul Al. I. Cuza.

soldati1am
figura 3.

Deja nu mai poate fi o coincidență faptul că exact cele trei arii de concentrare se suprapun peste trei sate anterioare extinderii Bucureștilor. Este vorba despre Dudești, Cioplea (continuat în sud prin Vitan) și Titan (Balta Albă). La acestea se adaugă și Bârzești, însă el depășește limita spațiului studiat și nu îl vom lua în discuție.

Demersul

În Piața Titan, într-un loc extrem de vizibil, dar slab circulat, există un monument mai vechi decât tot ceea ce se află în jurul său. El înfățișează un soldat român în poziție de atac, ce ține în mână o pușcă cu baionetă.

Monumentul a fost ridicat prin stăruința primarului Constantin M. Brânzoi și a fost realizat de Spiridon Georgescu, în București, 1932. Este închinat eroilor căzuți pentru democrație și libertatea poporului. Ceea ce nu este specificat nicăieri foarte clar deși e logic, este că eroii respectivi proveneau din Dudești-Cioplea. Nu întâmplător, în aceeași perioadă, primăria a denumit și a redenumit mai multe străzi din satele comunei după eroii săi din Primul Război Mondial. În Ghidul Minune al Capitalei din 1941, aflăm că „partea dinspre com. Dudești-Cioplea (n.n. a străzii Ineluș) se chiamă: Eroul Soldat Anghel Strașnicu)” (p. 163). Însăși sediul Primăriei comunei Dudești-Cioplea se afla la 1943, în Piața Eroilor nr. 1.

DSCF4442
figura 4.

Confruntând lista odonimelor cu numele înscrise pe statuie, constatăm, printre altele, că pe monument nu este menționat niciun erou din cei care dau sau au dat numele străzilor din perimetrul Cioplea. Este cazul lui Matei Ambrozie, de exemplu, al cărui nume încă se poate citi pe un banner la intrarea în piață, deși nicio persoană pe care am întrebat-o nu m-a putut lămuri cine a fost și de ce acel loc poartă deci un nume (aparent) aleatoriu. Răspunsul l-am găsit în cimitirul catolic din Cioplea, unde numele lui Matei Ambrozie este înscris pe un al doilea (și mai mic) monument închinat eroilor din război, iar lângă el, și ceilalți ostași pe care nu i-am găsit dincolo. Cu alte cuvinte, s-a făcut o distincție între eroii catolici din Cioplea și cei ortodocși din Dudești. Matei Ambrozie a fost poate cel mai emblematic de aici; numele său a fost atribuit unui străzi mai lungi și importante din sat, ale cărei fragmente rămase reprezintă actuala stradă Fizicienilor, aproape de intersecția cu Calea Dudești (acum Camil Ressu). Aici a apărut o piață, care în mod surpinzător, a păstrat toponimul, deși astăzi el apare izolat între mult mai recentele Camil Ressu, Fizicienilor, Odobești, etc.

ambrozie
figura 5. Traseul fostei străzi Matei Ambrozie; cu roșu – secțiuni dispărute, cu mov – secțiuni modificate, cu gri – fragmente păstrate.

Timpul a trecut, iar toponimia s-a schimbat, în mod iminent, odată cu ridicarea marelui habitat urban Titan – Balta Albă. Astfel, am identificat mai multe tipuri de schimbări, pe care le-am redat mai expresiv sub forma unui tabel, oferind și câte un exemplu concret pentru fiecare. Lista completă o pot pune la dispoziția celor interesați. Spun tabel, pentru că lipsa timpului m-a împiedicat să realizez o hartă care să ilustreze toate aceste schimbări morfologice și toponimice.

desen
tabelul 1.

Încheiere

E regretabil că s-a șters aproape complet toponimia care amintea de acești eroi, iar cea rămasă, pentru noi e ca o limbă demult pierdută (se păstrează, uneori, sub forma unei curiozități a localnicilor – „da’ strada asta de ce se cheamă așa?”).

Așadar, se cuvine să ne aplecăm mai atent asupra realităților spațiale și s-ar putea să descoperim că locurile în care trăim și ne desfășurăm activitățile de zi-cu-zi sunt mai bogate decât ne închipuim.

Anunțuri

11 gânduri despre „Din geografia istorică a cartierului Titan (I)

  1. Buna ziua,
    Locuiesc din copilarie pe Strada Soldat Tina Petre din cartierul Titan si intotdeauna m-am intrebat “de ce se cheama asa?” si “cine a fost acest soldat?”…
    De aceea am ajuns aici.
    Stiti cumva daca face parte si aceasta strada din cele existente anterior extinderii Bucurestiului sau aveti mai multe informatii referitor la subiect?.
    Mutumesc.

    1. Da, această stradă a existat anterior extinderii orașului. E simplu de ghicit, pentru că în partea sudică a străzii încă se mai păstrează case. Eu mi le-aduc aminte destul de bine, deși n-am mai trecut pe acolo de mai mult de 8 ani. Îmi lipsesc documentele care să-mi confirme data exactă a apariției străzii, deși pe un plan militar din 1922, ea nu apare încă (fiind însă ediție provizorie, e posibil să nu fie întru totul de încredere; în schimb, în 1940 ea deja exista.
      Nu am la îndemână listele cu soldați din Dudești-Cioplea, dar dacă doriți, atunci când o să le găsesc, îl pot căuta pe soldatul Petre N. Tina.

      1. Buna ziua,
        In legatura cu strada ce poatra numele Soldat Tina Petre, as dori sa stiu mai multe detalii daca ati reusit sa aflati sau veti afla. Sunt un descendent al familiei Tina si as dori sa aflu mai multe.
        Cu respect.

        1. Bună ziua.
          Din păcate până spre mijlocul toamnei acestui an sunt extrem de ocupat și nu vă pot ajuta. Vă promit însă că dacă veți avea răbdare, după aceea, am să vă transmit tot ceea ce știu despre subiectele în cauză.
          Vă mulțumesc mult pentru înțelegere și pentru că ați poposit pe acest blog.

  2. Buna ziua,
    Ma intrebam daca aveti listele cu soldatii din Dudestii-Cioplea. Sunt interesata in mod particular de istoria acestor soldati si de orice alta informatie pe care mi-o puteti oferii despre ei si despre evolutia acestui cartier.

  3. Buna-ziua,

    Eu locuiesc in strada Firidei care se afla imediat langa bulevardul Camil Ressu vizavi de strada Ilioara. Ma intereseaza daca aveti cumva o harta cat de cat detaliata a satelor Dudesti si Cioplea.

    1. Bună ziua. La scări mari există hărțile topografice de pe parcursul secolului XX. Apoi, mai este o hartă a străzilor din 1962. Puteți începe prin a consulta Planul de Tragere din 1922, pe care-l puteți descărca de aici: http://www.geo-spatial.org/file_download/26325.
      Am în colecție și alte hărți, însă până la sfârșitul lunii septembrie sunt deosebit de ocupat și nu le pot căuta. V-aș ruga să reveniți atunci și mă iertați că acum nu vă pot ajuta.

  4. Oare Matei AMBROZIE este posibil sa fi fost si un pictor al acelor vremuri sau o ruda a acestei familii ? PRIMARIA Bucuresti poate deslusi acordarea acestor nume de strazi din documentele de arhiva sau proprietarii care au acte de mostenire din acea perioada ca sa aflam exact perioada denumirii strazilor !

    1. Denumirea originală a străzii era Erou Soldat Matei Ambrozie. Nu cred să fi fost pictor înainte de a intra în armată. Străzile cu nume de pictori au apărut după 1990 (Camil Ressu, Theodor Pallady, N. Grigorescu etc). Nu cunosc exact perioada în care străzile au luat denumirile respective, dar știu dintr-un înscris că în 1943, se executa pavaj cu bolovani de râu pe strada Matei Ambrozie. Sunt convins că prin documentele de arhivă ale primăriei se pot afla toate acestea, însă doar prin vreo inițiativă serioasă a unui cercetător dedicat. Se pare că pentru administrația publică de azi, toponimia și identitatea nu sunt prea importante.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s