Cartografie · Geografie istorică · România

Odobescu revizitat

În urmă cu șase ani am luat decizia să scot la lumină răspunsurile la Chestionarul lui Odobescu (1871) primite din județul Buzău. Precum însuși inițiatorul chestionarului după citirea primelor scrisori cu răspunsuri, am fost fermecat de stilul și conținutul unora din ele, și nu o dată mi s-a părut că aud și eu chemarea sirenelor.

Răspunsurile din județul Buzău nu au impresionat precum cele din Botoșani sau Dorohoi, ba chiar „dovedesc din partea majorității corpului didactic local, o pătrundere mult mai slabă despre importanța unor asemenea lucrări și despre interesul ce cată să inspire oamenilor culți, monumentele de orice natură, rămase din timpuri trecute” [1]. Cu toate acestea, spunea chiar Odobescu, „un număr considerabil din ele ne procură netăgăduite dovezi despre existența multor rămășițe ale vechimii, de care n-aveam pînă acum nici o cunoștință”, iar „dosarele în chestiune pot servi pentru informațiuni ulterioare mai aprofundate” [2].
A urmat un plan pentru o serie de Excursiuni, în vederea cercetării anumitor locuri de unde primise răspunsuri captivante. Despre materializarea acestor Excursiuni, numărul și durata lor, nu știm foarte multe lucruri, iar ceea ce s-a mai scris abundă în speculații. Dintre ele, cîteva au reușit sigur, iar în urma lor, Odobescu a cules o seamă de informații deosebit de interesante, cu care, însă, nu s-a întîmplat mare lucru. La o lectură foarte atentă, cititorii săi pot recunoaște oarece mențiuni din acestea presărate prin literatura cu iz istoric pe care a scos-o la iveală în anii următori Chestionarului. Toate celelalte notițe, nu atît de multe pe cît s-ar crede, au luat calea arhivelor, unde au alunecat în uitare. Redescoperirea lor a avut loc abia după patru decenii, cînd cercetările au fost relansate de către un „medievist scrupulos, netentat de legendă, dar atent la semnificațiile ei”, așa cum îl descria C. Ștefan pe Pavel Chihaia.

Revenind la răspunsurile Chestionarului, poate că acum se vede mai limpede cît de mare a fost rolul jucat de acestea în cercetările întreprinse de Odobescu și, implicit, în toate cele care i-au urmat. Chiar și așa, însă, după mai bine de 140 de ani, persistă senzația că nu știm ce să facem cu ele; cum extragem informația ca să o putem organiza în mod eficient? Cum facem să deosebim răspunsurile valoroase de cele care conțin neadevăruri? Cine ar fi cel mai îndreptățit să-și bată capul cu toate astea și, pînă la urmă, ar fi cercetarea lor sistematică de vreun real folos cuiva?

După șase ani, e momentul să mai facem un pas mic.
Încredințați fiind că perspectiva geografică aduce mereu mari beneficii informaților de orice fel cuprinse în biblioteci și arhive, dorim să alăturăm contribuțiilor anterioare o hartă interactivă cu statistica răspunsurilor primite de Odobescu din județul Buzău.

Se cuvine să aducem cîteva mici explicații pentru o utilizare eficientă:

  • așezările ce apar pe hartă reflectă situația județului Buzău din anul 1871. Asta înseamnă că sunt prezente sate trecute din 1968 la Prahova (Tohani, Jugureni, Baba Ana), dar lipsesc toate cele care se aflau la acea vreme în Rîmnicu Sărat.
  • cele mai multe dintre sate funcționau pe atunci ca reședințe de comună, însă nu am făcut distincția între acestea și celelalte, întrucît mesajul hărții nu s-ar schimba cu nimic.
  • cîmpul „număr pe harta tipărită” face referire la codul primit de așezări pe hărțile noastre originale, pentru a corela mai lesne răspunsurile cu satele de unde au fost trimise. În cazul în care în acest cîmp apare expresia „nu are”, înseamnă că satul respectiv, deși reședință de comună, nu a trimis niciun răspuns. Acestea au fost incluse strict pentru a întregi rețeaua de așezări principale a județului. Dacă harta de față nu se folosește împreună cu materialele tipărite, atunci cîmpul respectiv poate fi neglijat.
  • Panourile de pe margine pot fi folosite pentru a filtra așezările după situația răspunsului. Astfel, cîmpul afirmativ înseamnă că satul respectiv (singur sau în calitate de reședință de comună) a trimis un răspuns la Chestionar, iar acesta conține informații de interes. Cîmpul negativ înseamnă din nou că a fost trimis un răspuns, însă în corespondență se declară scurt că acolo nu se află niciun element de care se întreabă în Chestionar. Cîmpul lipsă înseamnă că nu s-a primit niciun răspuns. Aceleași informații, defalcate pe cei doi ani, pot fi obținute și prin clic-stînga pe oricare așezare.
  • Cu ajutorul butonul în formă de picătură din colțul dreapta-sus al fiecărui panou, se pot colora așezările în funcție de situația răspunsului.
  • Statisticile din panouri se actualizează automat în funcție de scara la care e privită harta, numai pentru așezările vizibile pe ecran în orice moment.

Explorare plăcută!


[1] Odobescu, Al. (1908) Opere complete, volumul III, Minerva – București, p. 121
[2] ibidem, p. 216

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s