Geografie istorică · Hărți vechi · România · Toponimie

Unde nu-i lege, sunt și așezări

Un articol din anul 2013, semnat de Alina Caliniuc, ne prezintă situația unui așa-zis „sat-fantomă”. În comuna Dîngeni din județul Botoșani se află o așezare care are locuitori, dar nu este recunoscută din punct de vedere administrativ.

Așezarea se numește Gulioaia.

Gulioaia pe imaginea Esri Satellite (2020)

În nesfîrșita documentare pentru RoHGIS, printre intrările rămase inițial nelocalizate, se afla și cătunul Bătrâneștii-Guloaia. Deși abia a trecut puțin peste 100 de ani, pentru așezările de dimensiuni mai mici, sursele sunt atît de lacunare și încurcate, încît localizarea lor se transformă într-o adevărată aventură de cercetare.

Dicționarul geografic al județului Botoșani include, așa cum ne așteptam, un sat numit Bătrîneștii-Guloaia, numit și Zaharioaia, în comuna Șoldănești, pe valea Dristea. Totuși, cu un număr de 120 de familii și o biserică, nu pare a fi același cu cătunul căutat de noi. Situația se schimbă repede; legea administrativă din 1908 nu mai include nici Bătrâneștii-Guloaia și nici comuna Șoldănești, ambele desființate. În schimb, în noua comună Viforeni, sunt arondate aproape toate satele din arealul nostru de interes, printre care și unul numit Bătrâneștii-Toți. Bănuim că, în perioada 1904-8, cătunul Bătrâneștii-Guloaia a fost alipit la satul Bătrânești (la acesta din urmă referindu-se, de fapt, Dicționarul), de unde și denumirea de Bătrâneștii-Toți.

Din punct de vedere administrativ, lucrurile par limpezi. Dacă, însă, presupunem că Bătrîneștii-Guloaia este același cu satul-fantomă Gulioaia de astăzi, atunci alipirea la Bătrânești pare curioasă, fiindcă acesta se află la o distanță apreciabilă spre sud față de cătunul nostru.

Trebuie spus, totuși, că mult mai importantă aici este speța. Ea ne pune în față două probleme de geografia așezărilor despre care puțini specialiști au scris, iar lumea continuă să facă confuzii de tot felul.

  1. O așezare desființată din punct de vedere administrativ, indiferent de epocă, nu înseamnă aproape niciodată că satul și locuitorii săi dispar de pe fața pămîntului. Din contră, așezarea își continuă existența ca entitate geografică și socială. Numele său rămîne și el; oamenii locului nu au de ce să nu-l mai folosească. Atît doar, că legea nu mai recunoaște așezarea ca unitate distinctă. Locuitorii săi sunt arondați, din punct de vedere administrativ, altui sat.
  2. Există așezări mai vechi de o sută de ani, în toate regiunile țării, pe care legea niciodată nu le-a recunoscut. Ele, însă, au o identitate distinctă față de satul la care îi sunt (sau i-au fost) arondați locuitorii și, deseori, alcătuiesc trupuri separate față de alte așezări. Am aflat de existența lor acum mai bine de zece ani, dar nu din lucrări de specialitate, ci dintr-o întîmplare, în timpul unei campanii de teren. Încă pare de neimaginat că am dat nas în nas cu un subiect despre care nu am găsit nici măcar un rînd scris în cursurile de geografia așezărilor. În cele din urmă, familiarizarea cu subiectul a venit în anul imediat următor, după o lectură captivantă și însuflețitoare a unei mici colecții de articole scrise de un geograf plecat prea devreme dintre noi. Descrierile sale, lipsite de teoretizări complicate, dar întemeiate pe o admirabilă experiență de teren, au reușit să umple golul rămas din anii de licență. Ba mai mult, au ajutat în mod substanțial la dezvoltarea propriilor concepții și metodologii privind așezările și locul lor în geografia umană.

Așadar, îngăduiți-ne să îndrăznim a face cîteva mici observații.

Așezările sunt realități antropogeografice. Nu toate așezările sunt recunoscute de lege, ca entități administrative; unele, nu puține, au fost cîndva, dar, în urma reformelor secolului trecut, au încetat să mai fie. Sunt multe motive pentru care au fost luate asemenea decizii, iar studierea cîtorva legi administrative ni le poate lămuri în bună parte. Dar a presupune că o așezare nu există doar pentru că ea nu este recunoscută formal de lege este o greșeală.

Ce putem face ca să le identificăm pe acelea pe care legea le ignoră? Prima opțiune ar fi cercetarea la teren, dar nefiind întotdeauna posibilă și, mai ales, fiindcă nu se poate realiza în mod sistematic decît la scara unui areal restrîns, sunt necesare și alte soluții.

Una din acestea, deloc de neglijat, este utilizarea hărților vechi.

În cazul așezării Bătrâneștii-Guloaia, vechea și credincioasa hartă topografică militară ne-a ajutat cu localizarea într-un timp record. Cu ajutorul său, ne-am lămurit că micul grup de case se afla în același loc cu Gulioaia de astăzi.

Bătrâneștii Guli (Guloaia) pe harta topografică militară, seria III, coloana T, scara 1:50000
ediție provizorie realizată de Marele Stat Major, Secția III.

Hărțile vechi pot fi seducătoare, dar nu se pot folosi oricum. Edițiile diferite, prezența pe aceleași foi ale unor elemente care au fost doar parțial sau deloc contemporane, toponimia uneori absentă sau înregistrată greșit și disponibilitatea încă redusă a colecțiilor vor influența în foarte mare măsură posibilitatea de localizare a așezărilor. Despre toate acestea vom povesti, poate, cu o altă ocazie. În cele din urmă, însă, chiar și în situația ideală a disponibilității unor colecții unitare de hărți, cu conținut toponimic bogat și de încredere și pe deasupra și georeferențiate, rămîne problema utilizării eficiente a acestora la scară națională.

Din ce am arătat mai sus, trebuie să înțelegem că în România se află mult mai multe așezări decît ne arată statistica oficială. Pentru a identifica cîteva din ele, în arealul unde ni s-au născut bunicii, sau pe o mică vale unde facem cercetări, atunci nu va fi greu să folosim hărțile mai vechi și dicționarele geografice, și, bineînțeles, să mergem și pe teren. Pentru a le identifica pe toate (sau cît mai multe) din întreaga țară, ne trebuie o metodologie serioasă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s