Atunci și acum · Cartografie · România

Legea nr. 2 / 1968 în județul Rîmnicu Sărat. Un exercițiu de imaginație

În continuarea poveștii cu județul Buzău, e timpul să vedem cum ar fi arătat județul Rîmnicu Sărat, dacă ar fi fost și el reînființat prin Legea nr. 2 din 1968.

Vom păstra stilul de prezentare din Județele României Socialiste (Editura Politică, 1969), așa cum am făcut și la Buzău, pentru a obține un rezultat interesant:

La prima vedere, seamănă cu Rîmnicu Sărat cel de altădată, dar se depărtează foarte mult de situația consacrată. În consecință, trebuie făcute cîteva precizări:

  • Orașul Rîmnicu Sărat este considerat municipiu, deși nu a căpătat acest statut decît în 1994.
  • Pentru restul județului, s-a luat ca reper perioada 1909-1912.
  • Ar fi rămas valabile (sau nu, în alt scenariu) toate comasările de comune din perioada 1950-1968, dar nu și schimbările de reședință sau de toponimie, mai ales acolo unde exista o tradiție îndelungată. De aceea vom găsi Neculele, nu Vintileasca, Lacul lui Baban, nu Gura Caliței, Moșești, nu Robeasca etc.
  • Numele comunei Valea Salciei a fost schimbat în Valea Sălciei, fiindcă acesta e cel corect.
  • A fost preferat toponimul Zgîrciți, în loc de Topliceni, deși alegerea e discutabilă. Sursele documentare ba le consideră aceeași așezare, ba arată că sunt sate separate. Asupra problemei lor va trebui revenit ulterior.
  • De asemenea, s-a revenit la unele toponime vechi și cu tradiție îndelungată, modificate prin Decretul 799 / 1964, precum Bălțați, Risipiți și Obidiți.
  • Aidoma hărții din 1969, deși satele de reședință sunt incluse sub formă de puncte, numele înscrise sunt cele ale comunelor; acestea diferă uneori (ex. reședința comunei Moșești este în satul Moșeștii Vechi).
  • Organizarea administrativă socialistă a comasat comune, astfel încît unele se desfășoară azi pe ambele părți ale Milcovului vechi. Pentru acest exercițiu, ele au fost decupate ca să se oprească în mod firesc la Milcov. Pentru ceea ce a rezultat s-au folosit denumirile rîmnicene tradiționale: Andreiașu, Vulcăneasa, Hîngulești etc.

Într-un alt exercițiu, ar fi de văzut alcătuirea județului fără marile comasări de comune, deși, dacă Rîmnicu Sărat ar fi fost reînviat, probabil ar fi arătat precum în harta de mai sus.

3 gânduri despre „Legea nr. 2 / 1968 în județul Rîmnicu Sărat. Un exercițiu de imaginație

  1. A fost o crunta lovitura pentru orasul Ramnicu Sarat pierderea judetului, transat intre vecinele Vrancea si Buzau. Buzaul si-a tras partea leului in industrializarea fortata din anii comunismului ca si capitala de judet iar dupa 1989 declinul economic a fost aproape total, astazi Ramnicu Sarat aratand ca un oras pauper, cu blocuri paraginite si infrastructura distrusa. Pe de alta parte masura a reparat unele anomalii administrative, de pilda locuitorii din preajma Focsaniului mergeau tocmai la Ramnic pentru fiecare hartie, ceea ce nu era tocmai normal. Mi s-ar fi parut nostim ca localitatea mea de bastina sa se fi numit inca Generalissim Suvorov si nu Dumbraveni (nu-i mai spunea Plainesti din 1949). O alta situatie interesanta datorata Decretului 799 / 1964 era cea a satului Traisteni, apartinator comunei Tamboesti. Zgaraindu-le urechea gospodarilor comunisti cuvantul „traista”, au schimbat numele satului in mai mladiosul si esteticul lingvistic Trestieni, cu toate ca nu e nici o apa pe acolo, deci nici trestii. Totusi, localnicii au spus si spun in continuare Traisteni, dovada ca memoria colectiva e mai tare decat orice lege.

    1. În 1909, locuitorii comunei Mîndrești au făcut o petiție prin care cereau să fie alipiți județului Putna, tocmai pentru că îi despărțeau numai 3,5 km de Focșani. Prefectura județului Rîmnicu Sărat a transmis că „dacă s’ar ține seamă de cererea locuitorilor și s’ar reface județele după apropierile de distanță ale unei comune de orașele de reședință se aduce o gravă perturbare economică multora din aceste județe”. Ultimii o sută de ani de administrație publică ne-au arătat că afirmația prefecturii nu e deloc departe de adevăr.

  2. Asta e alta ciudatenie a Focsaniului, Mandrestii Munteni si cei Moldoveni sunt cartiere ale orasului cu toate ca sunt la 3 km distanta, separate de terenuri agricole, Paradoxal, Golesti si Campineanca sunt comune independente administrativ dar teritorial sunt lipite de oras, casele continuandu-se neintrerupt in comune. Cat despre justetea unei pozitionari centrale a resedintei de judet, este absolut in logica lucrurilor, tine de logistica si de normalitate, doar noi, romanii, ne scarpinam pe dupa cap.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s