Atunci și acum · Cartografie · România

Legea nr. 2 / 1968 în județul Buzău. Un exercițiu de imaginație

Într-o școală părăsită aflată într-un sat în care încă mai poți citi pe fațada fostului magazin general – „Trăiască Partidul Muncitoresc Român”, am dibuit, spre bucuria mea, resturi dintr-un manual de geografie. Geografia județului Buzău. Nu ar fi prea multe de istorisit despre el, pentru că era un manual destul de nou (anii ’70), însă găsirea lui mi-a readus aminte de momentul 1968.

Probabil că mai toată lumea știe că prin Legea nr. 2 dată la începutul acelui an, s-a renunțat definitiv la experimentele de inspirație sovietică cu regiuni și raioane (Legea nr. 5 / 1950 și ajustările ulterioare din 1952, 1956 și 1960) și s-a revenit la organizarea administrativă bazată pe județe. Faptul că plasa nu a mai reapărut ca entitate administrativ-teritorială a surprins, credem, mai puțin decât lipsa unor județe – Muscel, Vlașca, Romanați, Râmnicu Sărat, Putna, Covurlui etc.

Astfel, elevul buzoian care răsfoiește azi atlasul de geografie, la fel ca cel din anii ’70, vede că județul său se învecinează, pe lângă tradiționalele Prahova, Ialomița și Brăila, cu Vrancea și Covasna, al căror act de naștere este chiar Legea nr. 2 din 1968.

Prima dată când am pus mâna pe buletinul de identitate al bunicului meu, copil fiind, am rămas nedumerit de faptul că la locul nașterii stătea scris – „Sihlea, județul Vrancea”.
– Tataie, îl întreb eu, tu ești născut în județul Vrancea???
– Nu.
– Păi și atunci, de ce scrie așa?
– Sunt născut în Râmnicu Sărat, dar documentul ăsta e mai nou și pe atunci, Râmnicul deja nu mai era. L-au dezmembrat.
– Ia stai, zic eu luând atlasul rutier moștenit de la el. Orașul Râmnicu Sărat e în județul Buzău…
– Asta ziceam, au dezmembrat județul și orașul a nimerit în Buzău, după cum zice harta ta, dar mai demult era capitala județului care se chema tot așa, Râmnicu Sărat.  De pe acolo ne tragem noi, cu toții.
– Adică voi n-aveați nicio treabă cu Buzăul?
– Nu prea. Însă cu Râmnicul da.

Totuși, a trecut mai mult timp până ce am reușit eu să conștientizez diferențele. De atunci, însă, am avut nenumărate conversații care au atins subiectul.

Acum un an, într-o discuție cu un om cumsecade de pe valea râului Bâsca, aflu că el nu e de prin partea locului. Nu am fost deloc surprins, pentru că se vedea de la o poștă că e venetic.
– Da’ de unde sunteți?
– Eh, eu sunt vrâncean!
– Da? Cam de pe unde?
– Din Urechești.
Da, da, vrâncean ca tataia, am zis în sinea mea.

Dincolo de ospitalitatea vrânceană de la Jitia, de halucinantul conflict dintre ei și Bisoca pentru mănăstirea Poiana Mărului și de toate năzdrăvăniile asemenea lor, obârșia tuturor acestor bizarerii este chiar Legea nr. 2 / 1968. Într-un mod aproape inexplicabil, ea a reușit (nu de una singură, ce-i drept) să șteargă aproape cu totul din memoria colectivă, dar și din conștiința națională, niște unități administrative funcționale timp de sute de ani. În teren, trebuie să îi tragi de limbă pe localnicii mai în vârstă de la Vintileasca sau Dumitrești ca să auzi de județul Râmnicului, în timp ce, de pe Wikipedia, afli că personalități ale vieții culturale sau științifice născute în Focșani, înainte de Unire, au deschis ochii în județul Vrancea. Una din cele mai hazlii (nu mai știu de pe unde culeasă) este că tânărul Odobescu l-a întâlnit pe Alecsandri la Balta Albă, în părțile Buzăului.

Mi-am adus aminte că în titlul de sus am scris Județul Buzău. Bun. Pentru că știm că Râmnicul nu e Buzău, iar Buzăul nu e Râmnic, ne permitem să facem un mic exercițiu de imaginație. Să ne închipuim așadar că prin documentul mai sus pomenit, din 1968, s-ar fi revenit nu la schimonoselile de acum, ci la județele de dinainte de 1950. Cum ar fi arătat județul Buzău?

Dacă stilul de prezentare ar fi cel din Județele României Socialiste (Editura Politică, 1969), atunci el n-ar fi putut fi foarte diferit de această configurație:

M8. Județul Buzău 1968 (alt)   Trebuie făcute câteva precizări:

  • Râmnicul, reînființat și el în acest scenariu, nu și-ar mai fi cedat o parte din comune Buzăului.
  • Rușețu ar fi rămas la Brăila.
  • Mizilul ar fi revenit în postura sa de al doilea oraș din județ, iar pe lângă el și toate satele primite de Buzău în 1845, după desființarea Saacului.
  • Ar fi rămas valabile (sau nu, în alt scenariu) toate comasările de comune din perioada 1950-1968, dar nu și schimbările de reședință sau de toponimie, mai ales acolo unde exista o tradiție îndelungată. De aceea vom găsi Tăbărăști, nu Gălbinași, Trestioara, nu Chiliile, Meteleu, nu Scutelnici etc.
  • Aidoma hărții din 1969, deși satele de reședință sunt incluse sub formă de puncte, numele înscrise sunt cele ale comunelor; acestea diferă uneori (ex. Dara are reședința la Șarânga, Siriu la Broasca, Meteleu la Meteleu-Scutelnici etc).
  • Principalul vecin transilvănean ar fi fost Trei Scaune; de celelalte dinspre nord și nord-est nu îndrăznesc să mai pomenesc acum.

Sunt binevenite orice fel de informații legate de identificarea unor materiale de unde s-ar putea obține limitele vechilor comune din orice an de dinainte de 1968.
Adresez această rugăminte întrucât dorim de acum înainte să acordăm mai multă atenție datelor administrative istorice. Doar așa vom putea să încercăm și noi să ne aliniem țărilor care și-au construit veritabile depozite de date geografice dedicate organizării teritorial-administrative.

Anunțuri

2 gânduri despre „Legea nr. 2 / 1968 în județul Buzău. Un exercițiu de imaginație

  1. Demersul este deosebit de interesant și necesar în același timp pentru a întreprinde cercetări cantitative de geografie istorică și HGIS la nivelul comunelor. Realizarea unei baze de date cu limitele comunelor în diferite perioade pare destul de greu de realizat având în vedere multitudinea transformărilor. Henri Stahl a identificat 51 de legi și regulamente ce au vizat modificarea componenței în sate a comunelor doar între 1864 și 1914. Diferențe mari se observă și între Marele Dicționar Geografic și Anuarul Socec. Așadar, este dificil de urmărit dinamica limitelor comunelor atât timp cât nu avem nici măcar cunoștințe exacte cu privire la totalitatea schimbărilor de componență ce au avut loc între 1864 și 1968.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s