După o pauză destul de lungă de la încercările de cartografie open-source, am fost revigorat de participarea la Simpozionul HMEG 2012 de la Cluj-Napoca. Discuțiile avute acolo cu diferite persoane au avut darul de a-mi redeschide apetitul pentru cartografia cu unelte libere, dar și pentru geografia administrativă.
În consecință, după ce am sosit acasă, m-am foit, m-am învârtit și am decis să mai încerc încă o dată să realizez o hartă doar cu software open-source. Pe această cale, țin să mulțumesc colegului Andrei Nacu pentru hărțile etnice georeferențiate și tuturor celor cu care am făcut schimb de idei și experiență la Cluj-Napoca.
Tema a fost una de geografie istorică administrativă, anume Județul Buzău în anul 1930. De astă dată, lucrurile au ieșit așa cum mi-am dorit: am putut realiza harta folosind doar Quantum GIS 1.8.0 și Inkscape 0.38.
Completările, sugestiile, criticile sau întrebările sunt binevenite.
concept M8 
Am inteles ca activitatea D-Voastre, D-le Cezar, continua pe noi teme de cercetare istorica si geografica. Din toata inima doresc sa va bucurati si in viitor de sanatate, impliniri si satisfactii!
Daniel Popescu
In ceeace ma priveste, lucrand la un istoric al satelot Tunarii Vechi si Tunarii Noi de o buna perioada de timp, nu inteleg de ce accesul la unele documente vechi este asa de greoi.Ma refer la hartile ruse din 1835 si 1853 dar si la catagrafiile satelor, documente care ar face lumina in finalizarea lucrarii pe care mi-am propus s-o elaborez.
Sa auzim numai de bine!
Daniel Popescu
Domnule Popescu, vă mulțumesc din suflet pentru urări și vă doresc și dumneavoastră asemenea!
În legătură cu hărțile și documentele la care faceți referire, vreau să vă spun că în România, majoritatea instituțiilor de profil încă nu înțeleg că rostul lor este exact să servească studiilor științifice. Mai mult decât atât, nu avem încă o cultură o accesului liber (apropo de noțiunea de open-source) și ne place să ținem cu dinții de ele, de parcă ne aparțin. Probabil, acesta e unul din motivele pentru care batem pasul pe loc. Totuși, sunt optimist și cred că lucrurile se vor schimba în bine în viitor.
Salutare, Cezar!
Anchetele de geografie istorică sunt pe atât de interesante pe cât sunt de dificile, mai ales cele care implică lămurirea logicii juridice/administrative.
La rândul meu sunt interesat de zona Buzău, dar mai mult din perspectiva istoriei sociale. Totuși, încercând să trasez niște limite administrative, fie ele și relative, mare bătaie de cap mi-a dat fâșia de pământ întinsă pe munții Mușa Mare, Mușa Mică și Giurgiu. Mai precis, nu înțeleg de ce sat sau moșie a ținut acest teritoriu în sec. XIX. În Marele Dicționar Geografic e atribuit comunei Mânzălești.
Nu am apucat încă să intru în hotărnicii.
Dacă ai întâmpinat și tu această probemă sau dacă ai orice sfat în privința asta, aș fi recunoscător.
Cu bine,
Bogdan
Salut, Bogdan.
Îmi pare rău că mi-a luat atît de mult să-ți răspund.
Așa este, atunci cînd au fost înființate comunele, acea bucată de pămînt a fost atribuită comunei Mînzălești. Cu toate astea, eu nu am găsit nicio legătură mai veche între Mînzălești, care era de fapt alcătuit din mai multe sate mici de moșneni, și teritoriul respectiv.
În schimb, acei munți au trecut la un moment dat în posesia familiei Ghica; Grigore Ghica i-a dăruit unui clucer Trăsnea, iar văduva lui, mai tîrziu, i-a vîndut familiei Ghermani, după care povestea se complică, dar ne și apropiem de secolul XX.
Dacă vrei să continuăm discuția, ar fi mai bine pe e-mail.
Cu bine!