Hărți vechi · România

România în izvoare cartografice II – 1774 – J.F. Schmidt

Conform lui Popescu-Spineni (1978), Jakob F. Schimdt a activat la Academia de Științe din Petersburg, unde a desfășurat o activitate cartografică semnificativă. În contextul războiului ruso-turc, el întocmește în 1774 o hartă a Țării Românești și a Moldovei, în rusă – Karta Moldavii i Valahi po podlinnym Kvartirmeisterskim Čertežan și în latină – Principatum Moldaviae et Walachiae Tabula geographica Generalis, ex Autographis Castramentatorum Russicorum ad Normam Observationum Astronomicarum huc infinem in illis Regionibus habitarum conscripta a I.F. SCHIMIDIO, Acad. Scient. Petr., Adjuncto. Ambele pot fi găsite la cabinetul de hărți al Bibliotecii Academiei Române. Pentru prezentare, am ales-o pe cea de-a doua, așa cum reiese și din cartușul de mai jos.

Același Popescu-Spineni (1978) scrie că există o mare posibilitate ca autorul să se fi inspirat după hărțile lui Cantemir și Cantacuzino. Având în vedere importanța și notorietatea celor două, este foarte probabil ca acest lucru să fie adevărat. Mai aud din când în când întrebarea: „dar cine nu s-a inspirat după ele?”.

În sine, harta nu este însă spectaculoasă. Sunt marcate așezări urbane și rurale și rețeaua hidrografică principală. Sunt trasate clar limitele Țării Românești și Moldovei (care ar fi și interesant de studiat), însă lipsesc județele și drumurile. Cu excepția Basarabiei de Sud și a unei părți din Transilvania, detaliile provinciilor învecinate sunt destul de sărăcăcioase. Fragmentul de mai sus înfățișează orașul prahovean Gherghița, împreună cu satele din apropiere, inclusiv Urziceni, la est.

Harta a avut un oarecare succes, întrucât a fost reeditată în 1788 sub titlul – Karte von der Walachei, Moldau und Bessarabien. Nach geometrischen Messungen und astronomischen Beobachtungen.

Comparând cele două hărți, observăm că ediția din 1788 adaugă limitele unităților administrative (consemnând și numele acestora), precum și cele ale raialelor turcești. Unele toponime sunt scrise cu ortografie diferită, iar poziția celor mai multe dintre ele a fost schimbată. Cu toate acestea, nu am putut găsi completări la nivelul așezărilor umane.  Nu în ultimul rând, granițele provinciilor au fost pe alocuri redesenate, cea mai importantă modificare fiind includerea Basarabiei de Sud.

Anunțuri

3 gânduri despre „România în izvoare cartografice II – 1774 – J.F. Schmidt

  1. Editia originala (1774) in latina este online atat pe gallica.bnf.fr (exemplarul de la Biblioteca Nationala a Frantei), cat si pe chartae-antiquae.cz (exemplarul de la Muzeul din Brno). A aparut undeva cumva si versiunea ruseasca, aflata la BAR sub cota H 592 D XIV 33 ?
    Trebuie sa atrag atentia asupra valorii acestei harti, remarcata inca de geograful d’Anville la 1779, care o credea mai buna decat cele vechi ale lui Cantemir si Cantacuzino ! Vezi remarca lui G.Valsan din 1927 (https://www.scribd.com/document/350540102/Analele-Academiei-Romane-Memoriile-Sec%C5%A3iunii-Istorice-Seria-3-Tomul-06-1926-1927-pdf) – care inca nu gasise harta, desi despre ea scrisese si Docan in 1912. Acesta din urma nu intelegea „cum aceasta ridicula lucrare a putut trece drept o harta serioasa”. Analizand in detaliu harta, putem insa constata ca d’Anville a avut dreptate, pentru ca harta lui Schmidt vine cu unele informatii in premiera: unele localitati apar pentru prima data intr-o harta. Eu am gasit satul pe care il studiez, in premiera in aceasta harta – e adevarat, in acelasi an in care a aparut si intr-o alta harta, foarte putin cunoscuta, realizata de austriacul Jeney (https://maps.hungaricana.hu/hu/HTITerkeptar/605/), la care s-au folosit date culese din teren de catre ofiteri rusi, pt zonele extracarpatice de campie.
    Deci este foarte clar ca harta lui Schmidt din 1774, ca si acea harta austriaca (datata tot la 1774 de catre o cercetatoare avizata, recent – Hungaricana mentioneaza eronat 1775), a folosit proaspetele ridicari topografice rusesti facute in principate. Probabil ca exista o stransa legatura cu lucrarile conduse de Bauer in timpul razboiului din 1769-1774, in urma carora a rezultat celebra harta Bauer a Moldovei tiparita in 1781, precum si o harta similara a Tarii Romanesti, azi pierduta – dar care, in opinia mea, e foarte probabil sa fi fost cea dupa care imparatul Iosif al II-lea a consultat o copie, in timpul celebrei sale calatorii in Transilvania din anul 1773.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s