Hărți vechi · România

Planurile Bucureștilor I – Planul Sulzer

1781

Este considerat ca fiind primul plan întocmit pentru București. Valoarea sa este îndeosebi informativă, însă poate fi folosit în cercetări de istorie și geografie istorică.

Franz Sulzer s-a concentrat pentru planul său doar la acea porțiune din oraș care i s-a părut mai interesantă, și anume cea din jurul curții domnești. Hotarele orașului sunt destul de vag definite însă. Cursul râului Dâmbovița ne arată biserica Sf. Elefterie situată pe un ostrov. În cea mai mare parte a planului, cursul Dâmboviței este reprezentat greșit. Cu limita de nord a Bucureștilor se intersectau drumul Brașovului (Podul Mogoșoaiei), drumul Fierăstrăului (Calea Dorobanților) și drumul către Fundeni-Afumați (Calea Moșilor). Pornind de aici, limita continua spre sud, trecând prin Dobroteasa și Văcărești. Spre est, ne este înfățișat doar drumul ce mergea către Dudești. În sud, apar drumul spre Văcărești și cel spre Măgurele. La marginea planului, este reprezentată mănăstirea Văcărești.

Studierea în detaliu a planului și compararea lui cu cele ulterioare a confirmat că foarte multe date sunt neclare sau eronate. Nu vom detalia această problemă aici.

Informațiile de pe materialul cartografic al lui Sulzer pot fi confruntate și cu mărturii scrise de acesta. În cartea sa, Geschichte des transalpinischen Daciens, în volumul I pot fi găsite șapte pagini dedicate descrierii Bucureștilor.

Planul lui Sulzer a fost reprodus în 1861 de către Dimitrie Berindei, deși acesta din urmă adaugă unele informații ce nu se regăsesc pe cel inițial.

Figura 1 . Planul lui Sulzer (după Florescu, 1935)

Anunțuri

5 gânduri despre „Planurile Bucureștilor I – Planul Sulzer

  1. Hărţile vechi ale Olteniei ar trebui să fie afişate pe internet, să le poată folosi cei interesaţi, pentru întocmirea unor monografii ale satelor din această zonă. Salutăm iniţiativa conducerii Consiliului Judeţean Dolj şi a conducerii Muzeului de Istorie din Craiova, de a pune la dispoziţia publicului o expoziţie de HĂRŢI VECHI deschisă de câteva zile în sala muzeului. Întrebarea este; în ce mod aceste ,,comori” pot fi folosite de persoanele care doresc să scrie istoria localităţilor? Se pare că după închiderea expoziţiei hărţile ,,pleacă” din nou la Bucureşti şi iarăşi începe fuga după aprobări speciale pentru copii xerox după aceste documente.Solicităm sprijinul din partea Domnului Profesor Doctor, ADRIAN NĂSTASE, în dotarea Muzeului de Istorie din Craiova cu aceste tipuri de hărţi şi în special cu cele două ediţii ale HARŢII RUSE din 1835 şi respectiv 1853, care nu se găsesc decât în Biblioteca Academiei Române şi care necesită drumuri, timp şi bani pentru a ajunge în posesia lor. Mulţumesc pentru înţelegere, Prof.Daniel Popescu

    1. Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule profesor. Hărțile vechi trebuie să fie conservate digital și apoi să poată fi folosite liber de oricine are nevoie de acestea. Un demers în acest sens l-a început echipa geo-spatial.org, cu proiectul eHarta, primul pas fiind făcut cu Planurile Directoare de Tragere. Sperăm ca în continuare să apară și alte materiale cartografice vechi, inclusiv cele două ediții ale hărții ruse și așteptăm și inițiative din partea Bibliotecii Academiei Române și a celorlalți depozitari de hărți istorice.

    2. Buna ziua,
      am citit azi comentariul Dvs.; sint si eu un pasionat de istoria veche a RO.
      Aceasta harta – si multe altele, incl. imagini de epoca – le puteti vedea aici:
      romaniaforum.info
      Numai bine,
      Dan

  2. +1 de la un pasionat de harti si de istoria mai recenta sau mai putin recenta pentru publicarea online a hartilor ruse de la 1835 si 1853. O optiune pt. cei interesati ar mai fi si studiul lui Constantin Giurescu: „Principatele Romane la inceputul secolului XIX”, care din cand in cand mai poate fi gasit prin anticariatele bucurestene sau pe okazii.ro .

    1. Mă bucur că există oameni interesați de materiale cartografice vechi. În privința celebrelor hărți ruse, am constatat că interesul de a le consulta se află în creștere. Cartea lui C.C. Giurescu este o opțiune, da, dar eu personal am găsit mai multe greșeli în ea. Prefer harta. Sper ca anul viitor să reușim să le facem disponibile în format digital.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s